Comercializarea laptelui de consum si a produselor lactate
                                                                                             
In cursul lunii iunie 2011, secretarul de stat Constantin Cerbulescu, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, a dispus verificarea respectarii prevederilor legale la comercializarea laptelui de consum si a produselor lactate.

La nivel national, au fost controlati 912 operatori economici, la 730 dintre acestia au fost constate abateri (80%). Din cele 274 de tone de produse verificate au fost gasite peste 55 de tone de produse neconforme (20%) .

Comisarii ANPC au prelevat 49 de esantioane de lapte, produse lactate si inlocuitori de produse lactate comercializate. In urma analizelor de laborator s-a constatat ca 45% dintre probe prezentau parametrii fizico-chimici neconformi, continutul de grasime lactata, de proteina sau de umiditate fiind diferit de cel impus prin actele normative sau declarat de producatori prin etichetare. Se constata astfel ca un procent important din produsele lactate verificate nu respecta standardele de calitate impuse prin lege sau asumate de producatori.

Structura esantioanelor prelevate:
- 9 esantioane de lapte de consum, dintre care 11% erau neconforme;
- 6 esantioane de iaurt, dintre care 16% erau neconforme;
- 3 esantioane de lapte batut ¨C sana, dintre care 33% erau neconforme;
- 10 esantioane de unt, dintre care 60% erau neconforme;
- 8 esantioane de branza telemea, dintre care 88% erau neconforme;
- un esantion de cascaval, produs conform;
- un esantion de branza cu smantana, produs conform;
- un esantion de branza topita, produs conform;
- 10 esantioane de inlocuitori de produse lactate, dintre care 60% erau neconforme.

Ca urmare a incalcarii reglementarilor privind protectia consumatorilor au fost oprite definitiv de la comercializare 400 kg de lapte de consum si produse lactate improprii consumului uman, alte 50.000 kg de produse au fost oprite temporar de la comercializare, pana la remedierea deficientelor. Totodata, au fost aplicate 542 de amenzi contraventionale, in valoare de 1.397.500 lei si 261 de avertismente.
                                                                                        
Abateri constatate:

Comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declarati sau prevazuti in actele normative in vigoare
- Comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzatoare. Exemple: produs din amestec de grasimi compuse cu suprafata ingalbenita/oxidata, miros si gust de ranced; sortiment de branza in ambalaj vidat care prezenta semne evidente de alterare; cascaval din lapte de vaca avand pete albicioase de mucegai; cascaval care avea 15% din suprafata oxidata, smantana in vrac cu impuritati la suprafata provenite, probabil, de la vopseaua exfoliata a vitrinei frigorifice; sana cu apect neomogen, coagul rupt, cu eliminare de zer si cu bule fine de gaz; inlocuitor de produs lactat expus la comercializare in saramura filanta de culoare albastru-verzui si cu un usor gust de fermentat. Abateri constatate la operatori economici din judetele Vaslui, Mures, Satu Mare, Galati, Constanta, Bihor.
- Lapte de consum si produse lactate in ambalaje neetanse sau degradate, cu pierderi de continut (Cluj, Vaslui, Timis).
-  Neincadrarea concomitenta in proportiile de grasime si apa impuse sau declarate (constatata la 12% din esantioanele prelevate). Exemple: telemea de vaca maturata cu continut de apa 64,4% fata de 57% admis si grasime 35% fata de 42% declarat;  branza telemea calitatea I-a cu continut de apa de 81,35% fata de maximum 60% prevazut si grasime 21,45% fata 42% declarat; unt 80% grasime cu continut de apa 19,87% fata de maximum 16% prevazut si grasime 78,32% fata de 80% impus (Bucuresti, Maramures, Timis, Arad).
- Nerespectarea valorii continutului de grasime declarat prin etichetare (constatata la 35% din esantioanele prelevate, in Bucuresti, Galati, Ilfov, Timis etc.).
- Nerespectarea valorii continutului de proteina impus (la 8% din esantioanele prelevate, in Galati, Ilfov, Constanta etc.)
- Comercializarea laptelui de consum si a produselor lactate in afara datei durabilitatii minimale, respectiv  a datei  limita de consum  stabilite  de  producatori. Exemple: branza topita expirata de 29 de zile; iaurt expirat de o zi; branza cu smantana si cu sunca expirata de 20 de zile; produse lactate expirate de 3 zile; branza de vaci cu piure de fructe si iaurt expirata de 2 zile; smantana expirata de 18 zile; lapte batut expirat de 12 zile; sana expirata de 15 zile (Neamt, Teleorman, Cluj, Maramures, Calarasi, Mures, Vaslui, Satu Mare, Botosani, Harghita, Prahova, Bihor, Braila, Galati etc).

Abateri de la prevederile legale privind etichetarea
Eticheta produsului trebuie sa contina anumite informatii obligatorii care sa permita consumatorului alegerea sortimentului dorit. Nereguli privind etichetarea au fost constatate la 18% din cantitatea verificata.
 - Lipsa tuturor elementelor de caracterizare-identificare, abatere constatata la comerianti din judetele Vaslui, Arad, Giurgiu, Maramures, Constanta, Bistrita-Nasaud etc.
- Elemente de identificare si caracterizare greu lizibile. Exemple: lista ingredientelor scrisa cu litere foarte mici sau cu o culoare apropiata de cea a fundalului; inscrisuri obligatorii mascate sau intrerupte de imagini (Neamt, Constanta).
- Comercializarea de produse la care originea era declarata incorect. Exemplu: “Preparat alimentar pe baza de lapte de vaca si grasime vegetala” pe a carui eticheta era inscris “produs UE”, fara a mentiona originea exacta a produsului (Teleorman).
- Utilizarea unor denumiri incorecte, incomplete, neconforme cu prevederile legale in vigoare. Exemplu: produsul “unt amestecat cu ulei vegetal” ce utiliza in mod abuziv denumirea de “unt”, produsul fiind o grasime tartinabila  ar fi trebuit sa fie denumit “amestec tartinabil”; produsul “Lapte degresat omogenizat 1,5% UHT” nu respecta prevederile Regulamentului (CE) 1234/2007, conform caruia pentru continutul de grasime de 1,5% denumirea corecta este ”semidegresat“, iar la un continut de grasime de cel mult 0,5% se poate folosi “degresat”; produs denumit impropriu “Lapte viu degresat, produs nepasteurizat 3,5% grasime” - in cazul laptelui crud Regulamentul (CE) nr. 853/2004, prevede ca pe eticheta/ambalaj sa apara in mod clar expresia  „cu lapte crud”, informatia  “produs nepasteurizat” fiind insuficienta; sortiment de unt cu denumirea „Unt ... 60%”, in locul denumirii impuse de Regulamentul (CE) 1234/2007 de „unt 3/4 grasime” sau „unt cu continut scazut de grasime”; branza proaspata de vaca cu smantana cu denumire ce include sintagma „tip Fagaras”, contrar prevederilor legale care interzic utilizarea de termeni „tip” sau „gen” in etichetarea produselor alimentare (Cluj, Mures, Galati, Suceava).
- Utilizarea de denumiri eronate, incomplete sau alese astfel incat sa induca in eroare consumatorul. Exemple:  produs etichetat confuz ca "Smantana"/"Produs din branza topita" desi smantana lipseste din lista ingredientelor; produs denumit „Crema de unt natur ...” care in realitate era „produs lactat tartinabil X% grasime”;  produsul denumit impropriu „Crema cu unt si smantana ...” care avea in lista ingredientelor unt 30% si smatana 42%, produsul fiind de fapt o grasime tartinabila; specialitate alba daneza pe baza de lapte de vaca si grasime vegetala vanduta sub denumirea improprie de „Branza Feta”; „Specialitate de vaca in saramura”, un  produs ce contine si grasimi vegetale care sunt omise in denumire - prin forma de prezentare similara cu cea a calupului de branza induce ideea ca produsul este branza telemea (Suceava, Arad, Bacau, Dambovita).
- Traducerea eronata in limba romana a denumirii produselor (Vrancea, Suceava etc.)
- Utilizarea denumirilor de produse lactate pentru produse inlocuitoare de produse lactate, inducand in eroare consumatorii cu privire la natura produsului. Produse obtinute din lapte si/sau cazeina si grasimi vegetale/animale sunt prezentate sub denumiri de branzeturi comercializate sub denumiri improprii de “cascaval”, “branza topita” sau “branza felii sandwich” (Galati, Braila, Cluj, Satu Mare).
- Produse denumite „Untar”, “Untal”, “Cremino cu unt”, denumiri comerciale ce induc ideea ca produsele ar fi unt, desi acestea sunt grasimi tartinabile (Arad, Alba, Neamt, Constanta, Ilfov etc.)
- Denumiri care scot in evidenta anumite ingrediente care prin proportia lor in compozitie nu dau specificitate produsului. Exemple: denumire cu cuvintele „sunca” sau “smantana” cu majuscule si “crema de branza” scris cu caractere mici; crema de branza la care pe eticheta aplicata pe capacul cutiei era scris cu caractere mari „smanatana/rosii/verdeata„ si dedesubt cu caractere mult mai mici era inscris „crema de branza proaspata„ - denumirea corecta ar fi fost „crema de branza proaspata cu smatana/rosii/verdeata” si trebuia inscrisa cu caractere de aceeasi culoare, marime si forma pentru a nu induce in eroare consumatorii (Suceava, Vaslui).
- Lipsa denumirii produsului (Buzau).
- Neconcordanta intre denumirea sub care se vinde produsul si lista ingredientelor (Prahova, Dambovita, Suceava)
- Utilizarea de denumiri traditionale romanesti pentru produse fabricate in afara Romaniei sau de denumiri care nu se incadreaza in nomenclatorul national. Sortimentele „Unt de masă A, cu un continut de 74% grasime” si „Unt de masa B, cu un continut de 65% grasime” fac parte din grupa produselor traditionale romanesti care se fabrica in conformitate cu prevederile „STAS 278-86” si Regulamentului (CE) 1234/2007. In cazul produsului denumit "Unt de masa tip B 65% grăsime" marca PROFI, din documentele puse la dispozitie de catre distribuitor rezultă că produsul nu este fabricat in Romania si in consecinta nu se incadreaza in grupa produselor traditionale si nu poate purta aceasta denumire (Olt, Alba, Vrancea, Arad, Constanta).
- Atribuirea de denumiri consacrate de produse lactate pentru care normele nationale prevad anumite conditii de calitate unor produse cu un nivel de calitate inferior. Diverse sortimente de Sana sau Chefir prezentau continutul de grasime de 2,5% sau 2%, si respectiv 2,5% desi standardele nationale prevad 3.6% pentru Sana si 3,3% pentru Chefir, cascaval ce avea marcat pe eticheta continutul de grasime/substanta uscata min. 44 % fata de 45% prevazut de standard, "Branza de burduf II" care avea mentionat la natura produsului „produs obtinut din amestec de cas obtinut din lapte de vaca pasteurizat, unt si sare”, desi standardul prevede ca materii prime „cas de oaie sau amestec de  cas de oaie cu cas de bivolită sau cas de vaca”; ,,Telemea saseasca” si ,,Cascaval sasesc” pe etichetele carora era inscrisa expresia ,,Produs traditional” fara ca produsele sa fie inregistrate ca produse traditionale (Olt, Valcea, Vrancea).
- Lipsa inscriptionarii sau inscriptionarea neconformă a continutului de grasime, respectiv continutul de grasime raportat la substanta uscata (Cluj, Mures etc.)  
- Lipsa sau inscrierea incorecta a listei ingredientelor (Arad, Vrancea, Tulcea etc.)
- Lipsa inscrierii procentului ingredientului care apare in denumirea produsului sau inscrierea neconforma a acestuia (Cluj, Suceava, Braila, Mures, Vaslui, Mehedinti, Satu Mare etc.)
- Inscrierea abuziva pe ambalaje a mentiunii „Nu contine conservanti”. Conform prevederilor Ordinului 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman nu este permisa utilizarea aditivilor alimentari in produsele lactate (unt, lapte si smantana sub forma integrala, degresata, semidegresata, pasteurizate si sterilizate, inclusiv sterilizare UHT, produse pe baza de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate). Inscrierea abuziva a mentiunii “Nu contine conservanti” a fost constatata la producatori din judetele Teleorman, Satu Mare, Galati, Vrancea, Sibiu, Dambovita, Mures, Ilfov, Cluj etc.
- Lipsa inscrierii denumirii specifice sau a codului CE pentru sarurile de topire mentionate in lista ingredientelor, situatie constatata la sortimentul “Branza topita cu smantana” (Vaslui).
- Inscrierea incorecta sau incompleta a etichetarii nutritionale (Mures, Sibiu, Cluj etc.)
- Lipsa inscriptionării sau inscriptionarea incorecta datei durabilitatii minimale/datei limita de consum (Neamt, Teleorman, Hunedoara, Bistrita-Nasaud, Cluj, Suceava, Arges etc.)
- Lipsa sau inscrierea incorecta a cantitatii nete (Neamt, Maramures, Teleorman, Satu Mare etc.)
- Lipsa inscrierii conditiilor de depozitare (Ialomita, Sibiu) 
- Neinscrierea in acelasi camp vizual a denumirii sub care se vinde produsul, data durabilitatii si cantitatea neta (Arges, Mures, Alba, Vaslui, Mehedinti, Dambovita, Satu Mare, Hunedoara, Cluj etc.)
- Netraducerea in limba romana a elementelor de identificare (Bihor, Sibiu)
- Lipsa numelui si/sau a adresei producatorului sau ale distribuitorului (Hunedoara, Sibiu, Iasi, Bacau).
 - Abateri privind informarea consumatorilor la comercializarea produselor lactate in vrac. Lipsa informatiilor obligatorii la locul de comercializare, respectiv, denumirea sub care se vinde produsul, data durabilitatii minimale sau data limita de consum si ingredientele alergene (Valcea, Giurgiu, Arges, Hunedoara, Bihor, Botosani, Alba, Sibiu etc.)
- Expunerea inlocuitorilor de produse lactate (cu grasimi vegetale in continut) in acelasi spatiu cu produsele lactate, fara o informare corespunzatoare a consumatorilor (Neamt, Salaj, Maramures, Mehedinti, Brasov, Arges, Hunedoara, Calarasi etc.)
- Informarea necorespunzatoare la raft prin stabilirea de catre comercianti a unor denumiri eronate de produse lactate (Satu Mare, Alba, Vrancea, Neamt, Brasov etc.)

Abateri de la prevederile legale referitoare la afisarea preturilor
Au fost depistate abateri ca lipsa afisarii preturilor, afisarea acestora intr-o forma care ingreuna vizibilitatea, lipsa afisarii preturilor pe unitatea de masura cat si abateri privind afisarea preturilor in cadrul promotiilor.

Incalcarea prevederilor Legii 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii
- Pret la raft mai mic decat la casa de marcat. Exemple:  unt cu pret la raft de 4,6 lei iar la casa de marcat de 4,69 lei; “Iaurt cu visine” cu pret la raft de 1,0 lei, iar  la casa de marcat 1,1 lei (Vrancea).
- Promotii care nu respecta prevederile legale. Exemple: pachet promotional "Cascaval … 500 gr + Branza topita cu smantana" comercializat fara sa fie expuse in magazin si produsele individuale cu preturile aferente, astfel incat consumatorul sa poata compara preturile; sortiment de iaurt comercializat la „super ofertă”  produsul nefiind mentionat in catalogul cu produse promotionale; promotie „pachet format din 3 buc. iaurt de baut 330 ml/ buc. la pretul promotional de 8,49 lei/ pachet” desi separat iaurtul de baut 330 ml/ buc. se vindea cu 2,79 lei, pret mai mic decat "promotia" (8.49 / 3 = 2.83 lei/buc.) (Caras-Severin, Alba, Giurgiu)
- Denumiri care induc in eroare consumatorii. Exemple: produs denumit "Unt de masa tip B 65% grasime” care contine grasime vegetala alaturi de grasimi lactate, contrar prevederilor Regulamentului 1234/2007; "Crema cu unt, 65 % grasime" care prin modul de înscriere a denumirii putea induce in eroare consumatorii cu privire la natura acestuia, cuvantul "unt" fiind redactat cu caractere de  aproximativ 2 ori mai mari decat mentiunea „Crema cu” - la o privire superficiala produsul se confunda cu „unt 65% grasime”; "Grasime tartinabila 57% marca Untal" care prin denumirea marcii "UNTAL" si prin lista ingredientelor induce in eroare consumatorii asupra naturii reale a produsului - determinarile de laborator arata un continut diferit de cel de pe eticheta (unt 0% fata de 30% declarat si grasime 54% fata de 57% inscris); produs denumit impropriul "Branza…" - determinarile de laborator au concluzionat ca acest sortiment nu contine grasimi din lapte, produsul fiind în realitate un inlocuitor de produse lactate; ”Crema cu UNT”, care induce in eroare consumatorii prin modul in care este inscrisa denumirea produsului, cuvantul UNT fiind inscris cu caractere mai mari decat cuvantul „crema” iar denumirea produsului „amestec de grasimi tartinabile 65% grasime” fiind inscrisa pe partea laterala a ambalajului cu caractere mici (Bucuresti, Brasov).

Nerespectarea conditiilor depozitare si comercializare a produselor
- Expunerea in aceeasi vitrina frigorifica a produselor lactate si preparatelor din carne (Vrancea).
- Comercializarea produselor in spatii cu temperaturi mai mari decat cele impuse de producatori (Neamt, Harghita, Cluj, Mures, Galati).
- Lipsa inregistrarii temperaturilor in spatiile frigorifice (Satu Mare, Bihor etc.)

Alte abateri
Lipsa afisarii Certificatului unic de inregistrare, lipsa verificarii metrologice a cantarului din dotarea magazinului, neafisarea codului unic de inregistrare, neafisarea la loc vizibil a denumirii firmei, lipsa Registrul unic de control, lipsa documentelor de provenienta, lipsa plachetei INFO CONSUMATOR:0800.080.999 (telefonul consumatorilui, apel gratuit in reteaua Romtelecom), constatate la operatori economici din judetele Suceava, Timis, Maramures, Arad, Constanta, Galati, Satu Mare etc.

Sfaturi pentru consumatori
- Verificati data durabilitatii minimale. Nu cumparati produse cu data durabilitatii minimale/data limita de consum depasita sau modificata;
- Urmariti daca in magazin sunt respectate conditiile de pastrare specificate de producator, in special temperatura. Nu cumparati produse care au fost tinute la temperaturi mai mari decat cea specificata. Dupa achizitie, respectati si la domiciliu conditiile de depozitare precizate pe ambalaj;
- Atunci cand cumparati lapte si produse din lapte, acordati o atentie deosebita ambalajului. Nu cumparati produse cu ambalajul deteriorat. Daca observati ca ambalajul este bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare;
- Pentru produsele taiate/fractionate/portionate de vanzator, cereti sa vedeti eticheta produsului pentru a verifica data durabilitatii minimale sau compozitia;
- Nu cumparati produse cu etichete care nu va informeaza complet si corect privind continutul/ingredientele sau calitatea produsului;
- Solicitati si pastrati bonul de casa pentru a putea proba achizitia in cazul in care doriti sa reclamati calitatea/siguranta unui produs;
- Nu cumparati lapte si produse din lapte din locuri neautorizate; comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea.

Biroul de presa
20.07.2011